La Lewis mi-au placut Cronicile din Narnia, Sfaturile unui diavol...si Crestinismul pur si simplu. Despre Surprins de bucurie mi-a vorbit cu pasiune acum cativa ani un prieten pentru care aceasta carte este una esentiala in conditiile in care este el insusi un convertit. Am asteptat editia in limba romana si mi-am cumparat-o mai mult ca o datorie pentru acest prieten foarte drag. Nu a avut acelasi impact asupra mea, dar mi-a placut pentru sinceritate si echilibru. Mi-as fi dorit sa cuprinda mai mult despre prietenia care l-a legat pe Lewis de Tolkien si despre modul comun in care vedeau lucrurile. Asez in mintea mea aceasta carte alaturi de Un om sfarsit a lui Papini (si de ce nu?) alaturi de Raport catre El Greco a lui Kazantzakis, aceasta din urma fiind una dintre cartile care m-au format.
2 comentarii:
Toată lumea se plânge că Lewis nu dă detalii suficiente despre viaţa lui (indiferent din ce domeniu). :)
Ca şi când n-ar fi fost prevenită din primul capitol despre ce e cartea...
Recunosc ca asa este...:), dar asta nu ma face sa nu-mi doresc mai multe detalii:)
Trimiteți un comentariu