joi, 9 octombrie 2008

Despre prieteni

Fiecare dintre noi si-a facut si a pierdut de-a lungul anilor mai multi sau mai putini prieteni. Ceea ce ma fascineaza de fiecare data cand pierd un prieten este modul in care se intampla: suparari fara motiv sau conversatii care se raresc - scuza cea mai utilizata fiind aceea ca fiecare este foarte ocupat, discutii in care fiecare crede ca are dreptate si nici unul nu cedeaza. Fiecare se considera (ma includ aici si pe mine) cel neinteles, cel fara de greseala, cel fara de pata. E greu sa iti dai seama ca iti pierzi prietenii pentru motive stupide mai ales cand este vorba nu despre oamenii cu care iesi la o bere ci despre cei cu care la un moment dat ai crezut ca ai o legatura profunda. Cel mai stupid mi se pare insa atunci cand te condamna pe tine pentru deciziile proaste pe care le-au luat, cel mai dureros cand iti dai seama ca unii ti-au fost doar prieteni conjuncturali si cel mai idiot cand motivul despartirii este bigotismul.
Ca sa nu mai spun de cei care catarati pe scara sociala ajung sa se creada mai buni decat tine si incep sa se rusineze cu faptul ca te cunosc. :)

3 comentarii:

Anonim spunea...

..frustrare?

Diana Cuzic spunea...

Oarecum:) M-am "lovit" de curand de niste prieteni (sau imi placea sa cred ca imi sunt prieteni) care nu ma mai cunosc. De cand s-au "marit"...:)

Anonim spunea...

ah, aveai prieteni.."mici"...