In memoriam - Eugene Ionesco sau ce inseamna a fi librar

Se face acusi un an de cand libraria Eugene Ionesco, locul in care mi-am petrecut patru ani din viata s-a inchis. Imi place sa cred ca inca i se simte lipsa si ca multi resimt un gol si o oaresce nostalgie cand trec pe bulevardul Stefan cel Mare din Iasi. Stiu ca pentru noi, cei care am crezut in aceasta idee fara continut acei patru ani nu au fost pierduti. Au fost ani in care am citit mai mult decat am visat vreodata, ani in care ne-am facut prieteni noi, ani in care am muncit aproape pe nimic cu speranta ca vom cladi ceva ce va ramane in urma noastra. Nu a fost sa fie asa.
"Ce credeti ca face un librar?" era una dintre intrebarile standard de la interviul de angajare. Am sa va spun din perspectiva mea ce face un librar. In esenta iubeste cartile. Iubeste sa le miroasa si sa le pipaie asa cum facea colegul meu C, iubeste ziua de joi cand vine transportul de marfa asa cum facea colega mea O, iubeste sa le aseze cuminti si logic in raft asa cum facea colega mea A, si mai presus de toate iubeste sa vorbeasca despre ele cu Ceilalti, cei din lumea exterioara. Sa le impartaseasca si lor din bucuria descoperirii unei carti bune, sa faca un copil sa revina dupa o alta carte care nu face parte din lista de lecturi obligatorii asa cum facea colega mea I.
Un librar este atent la muzica din ambientul sau, stie intotdeauna sa seduca si sa faca oamenii sa se intoarca. Un librar poate vorbi despre carti cu un om in varsta si cu experienta de viata, cu un pusti care nu viseaza decat la ultimul volum din Eragon sau cu tanara care intra cu o lista de recomandari in mana. Un librar stie sa absoarba si din cunostintele despre carti ale Celorlalti, este dipsus sa-i asculte si sa citeasca pana data viitoare o recomandare care i s-a facut.
Un librar organizeaza lansari cu buget aproape zero, pentru ca de, asa e cu cultura nu prea are cautare. Stie sa se joace si sa faca lansari pentru copii, dar stie sa ia si o mina serioasa cand lanseaza un Laurent Graff sau un Patapievici. Stie ca gusturile oamenilor in ceea ce priveste cartile sunt diferiet si nu isi judeca clientii...decat atunci cand derapeaza foarte tare:)Un librar este omul care ajunge sa recunoasca o carte doar dupa coperta. Un om care stie sa identifice o carte doar din cateva detalii.
Un librar este un om care isi sacrifica orele lui libere pentru a termina de pus la raft noutatile pentru a se bucura si altii de ele. Un librar este un om cu vocatie, un om in care ai incredere cand vine vorba de lectura, un om caruia ii duci lipsa.
Cuvintele acestea sunt pentru fostii mei colegi, librari adevarati, oameni pentru care viata nu poate exista fara carti. Reverenta!