Cu toate acestea, 1222 poate fi citit și ca un roman de sine stătător. Nu m-a impresionat în mod deosebit, dar m-a făcut curioasă să o cercetez mai mult pe eroină, așa că voi mai citi - tot haotic - cel puțin unul sau două romane din serie. Anne Holt scrie bine, în romanul de față merge pe rețeta clasică a spațiului închis în care sunt prinși suspecții. În cartea de față este vorba de un accident feroviar pe o vreme cruntă care îi duce pe pasageri într-un hotel de munte unde rămân izolați pentru câteva zile. Autoarea surprinde bine psihologia oamenilor prinși într-o situație neplăcută, modul în care se coagulează grupurile și cum interacționează acestea, cum fac față presiunii, izolării și amenințării. Personajul principal este un fost detectiv al poliției din Oslo, o femeie puternică, dar antisocială și cu o istorie nu tocmai roz în spate.
Îmi place să îi citesc pe nordici și pentru că ne prezintă viața în țările acelea pe care noi le vedem ca perfecte. Joe Nesbo a fost primul la care am descoperit lumea reală de dincolo de poleială. La fel și aici, Holt este neîndurătoare cu problemele societății în care trăiește și pe care le cunoaște foarte bine pentru că a fost și un politician de succes. O serie care merită citită și care a început să fie tradusă la noi de editura Trei:
http://www.edituratrei.ro/carte/anne-holt-zeita-oarba/2543/
