luni, 11 decembrie 2017

Îmi plac romanele polițiste. Mă decontectează, mă amuză dacă sunt bine construite, mă fac să mă minunez de inventivitatea și imaginația autorilor atunci când merită. De aceea m-am apucat, haotic ce-i drept, de seria Annei Holt. Nordicii scriu bine romane noir și despre autoare auzisem numai lucruri bune. Spun că m-am apucat haotic pentru că 1222 este al 8-lea roman din serie, așa că backgroundul autoarei l-am intuit pentru că habar n-aveam de ce i se întâmplase în romanele anterioare. O mare greșeală, veți spune și cred că aveți dreptate.
Cu toate acestea, 1222 poate fi citit și ca un roman de sine stătător. Nu m-a impresionat în mod deosebit, dar m-a făcut curioasă să o cercetez mai mult pe eroină, așa că voi mai citi - tot haotic - cel puțin unul sau două romane din serie. Anne Holt scrie bine, în romanul de față merge pe rețeta clasică a spațiului închis în care sunt prinși suspecții. În cartea de față este vorba de un accident feroviar pe o vreme cruntă care îi duce pe pasageri într-un hotel de munte unde rămân izolați pentru câteva zile. Autoarea surprinde bine psihologia oamenilor prinși într-o situație neplăcută, modul în care se coagulează grupurile și cum interacționează acestea, cum fac față presiunii, izolării și amenințării. Personajul principal este un fost detectiv al poliției din Oslo, o femeie puternică, dar antisocială și cu o istorie nu tocmai roz în spate.
Îmi place să îi citesc pe nordici și pentru că ne prezintă viața în țările acelea pe care noi le vedem ca perfecte. Joe Nesbo a fost primul la care am descoperit lumea reală de dincolo de poleială. La fel și aici, Holt este neîndurătoare cu problemele societății în care trăiește și pe care le cunoaște foarte bine pentru că a fost și un politician de succes. O serie care merită citită și care a început să fie tradusă la noi de editura Trei:

http://www.edituratrei.ro/carte/anne-holt-zeita-oarba/2543/
Am lipsit multă vreme de aici...aproape 4 ani. Anii aceștia au însemnat multe schimbări și transformări. Am devenit mamă, lista priorităților mi s-a schimbat, am cunoscut oameni interesanți, am citit mult și am scris despre cărțile citite. Cred ca a venit momentul să mai scriu și aici pentru că deși m-am maturizat și viața a devenit brusc mult mai complicată, cărțile au rămas o constantă a vieții mele. Așa că ne vom întâlni mai des și sper să vă facă plăcere.

joi, 28 martie 2013

Conferinta Parabolele lui Iisus

 
Asa...sa va povestesc cum APROAPE am fost eu la aceasta conferinta si ce am invatat astazi: am ajuns la teatru in jur de 18.15 si am aflat si eu ca si alti vreo 150 de insi ca "intrarea libera" la Iasi inseamna fie sa ai invitatie, fie bile...t...da,da! BILET! Asa ca fraierii ca mine care chiar au crezut ca liber inseamna liber au stat si au pazit intrarea teatrului si au fost filmati ca sa dea bine la stiri ca ia uite ce succes are treaba asta la Iasi. Absurdul situatiei m-a facut sa nu ma enervez, si sa astept finalul acestei experiente "culturale". Am aflat ca si inaltele fete bisericesti se pot impinge, ghionti si baga in fata ca orice alt muritor de rand, ca jandarmii sunt purtatorii de cuvant ai organizatorilor acestui eveniment, ca la Iasi cultura este doar pentru cativa alesi si ca cei care au organizat evenimentul, scuzata sa-mi fie vorba, sunt eminamente de rahat.

sâmbătă, 17 martie 2012

marți, 31 ianuarie 2012

Nicole Krauss - Great House

Minunata:)

marți, 27 septembrie 2011

Si o carte care merita citita - Violoncelistul din Sarajevo

Matilde Asensi - Totul sub cer





Cu Matilde Asensi m-am mai "intalnit" atunci cand am citit Ultimul Cato. Totul sub cer este o carte pentru timpul liber, dupa o zi din aia in care iti vine sa impusti pe toata lumea:). Merge citita repede, e inteligent scrisa si construita, se vede ca autoarea s-a documentat pentru a o putea scrie, amesteca, ca de obicei, o groaza de lucruri (de la filosofia daoista la societati secrete), dar o face fara a te obosi sau a-ti jigni inteligenta. Personajul principal este China cu toate minunatiile sale, minunatii pe care este dispusa sa le dezvaluie doar celui care da dovada de rabdare si spirit de observatie. Lectia pe care o invata povestitoarea noastra este una pe care poate ar trebui sa ne-o insusim si noi: "trebuie sa traiesti deprinzandu-te sa descoperi partea buna in ceea ce e rau si partea rea in ceea ce e bun."