Ce-ar fi daca zilele astea nu ne-am mai gandi doar la bani?

No comment - Standul Polirom Librex 2010

Ce-am mai facut

Una peste alta nu prea am avut timp...asta in primul rand. Am citit cartea lui Varujan Vosganian si surprinzator, am gasit-o ca fiind cea mai buna carte romaneasca citita in ultimii ani. Asta o face si mai trista decat este dat fiind faptul ca unui prost care greseste ii mai ierti greselile, dar cand omul se dovedeste a fi destept si greseste il banuiesti de cinism si lipsa de caracter...Orcum, cartea merita citita. Festival de Teatru la Iasi, Targul de Carte...adica o saptamana plina:) Si, ca un secret rusinos:) am vazut toate cele 22 de episoade din The Vampire Diaries intr-o singura zi...si asta nu pentru calitatea filmului, ci pentru ca este un tip tare frumusel care joaca in el...:)
Asta o trec la slabiciuni muieresti.

Nu inteleg

Sa ma pice cineva cu ceara daca pricep de ce nu traduce nimeni cartea asta in romaneste...Se cumpara drepturile de autor pentru toate prostiile, dar cartea asta n-ai gasi-o intr-o librarie, neam!

Romania mea ... din nou

In filmul lui Alexandru Solomon - Kapitalism, reteta noastra secreta, Dinu Patriciu declara ca in ultimii 20 de ani s-a distrat de minune...banuiesc ca pe banii nostri. Acum cere amnistie fiscala si da lectii de economie pe toate canalele TV...

Romania mea

Astazi am primit cadou un CD cu Tracy Chapman (multumesc Bogdan:)) care mi-a adus aminte de niste vremuri mult mai fericite. Vremuri in care abia descopeream muzica, ascultand casete cu King Crimson sau Jethro Tull cumparate de la consignatie, cand vedeam The Doors intr-o sala de cinema inchiriata de niste prieteni si cu niste prieteni, de verile pe munte cu cortul cand toata lumea parea a noastra. Mi-am adus aminte de afisul cu Lennon lipit pe peretele unui magazin si pe care mama mi l-a cumparat ca sa-mi faca o surpriza, targuindu-se la sange cu vanzatorul. Mi-a adus aminte de prieteni vechi a caror urma am pierdut-o, prieteni de care ma leaga in continuare carti sau muzici. Imi aduce aminte de blugii cumparati de la SH, de primii mei bocanci, de Shogun, crasma infecta in care gaseai mereu un prieten dispus sa dea un rom sau o votca (pe atunci nu bea aproape nimeni bere:)), de chelnerul care verifica daca ti-ai terminat paharul bagand degetul in el... De rockoteca de sambata seara in care alternau Led Zepp cu Nirvana sau Megadeth, de verile petrecute la foisor, de singura librarie cu carti Humanitas din oras...
Erau vremuri in care nu conta cati bani ai in buzunar, in care erai acceptat in functie de ce citeai, de ce muzica ascultai sau de modul in care preferai sa-ti petreci vacanta. O alta Romanie, de mult pierduta, dar sper ca nu si uitata.